stiam ca intr-una din zilele astea se va intampla. dar nu stiam exact in care, si speram sa fie cat mai tarziu pentru ca urasc sentimentul asta. nu vroiam deloc sa-mi fie dor de tine, ba chiar imi mergea foarte bine. pana cand am primit acea veste, aseara. am spus "eh, asta e"...doar ca sa nu par suparata. dar cum i-am spus si prietenei mele celei mai bune, G, ma gandisem la fiecare gest al meu, cum imi va sta fiecare cm de par, cu ce bluza o sa ma imbrac, daca sa-mi pun curea la blugi sau nu, din varful firelor de par pana in varful degetelor de la picioare...
si ceea ce asteptam, nu s-a mai intamplat.
nu ma asteptam la asta, evident. ma gandeam ca nu e posibil sa simt "dor" iar. poate il simteam mai demult, dar m-am luptat cu el pana mi-a venit rau, ca sa-l dobor. iar el pur si simplu s-a ascuns dupa colt si a asteptat sa ma impiedic putin, ca sa-mi dea lovitura finala, si sa-mi strige glorios in fata: SUNT AICI, chiar daca nu ma vrei!
de ce nu vroiam sa-mi fie dor? pentru ca e NASPA, pur si simplu. dupa cum am mai spus, nu trebuie sa fii geniu ca sa-ti dai seama ca "dor" vine de la "durere". si orice doare...nu e bun. poate ca te face mai puternic, dar dupa un timp deja te saturi sa-ti fie dor.
nu ma asteptam sa-mi fie dor, cand am fost pusa in fata faptului si mi-am dat seama ca de fapt, sunt dezamagita! foarte dezamagita. si ca mai bine nu stiam ca ar fi trebuit sa se intample, mai bine eram luata prin surprindere... daca nu as fi stiut, nu eram dezamagita.
si 1000 de ganduri groaznice au inceput sa se joace cu creierul meu si am realizat ca...
stand acolo, in pat, turceste, cu parul ciufulit si cu telefonul in mana...
imi era dor de el.
Si din pacate...
Dor este tot ce nu vreau sa simt...
Sia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu